„Ne iubim ca două beţe de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sărutăm, ci provocăm «incendii». "

13 septembrie 2009

Destine furate


A trecut ceva timp,
iar aerul inca mai miroase a flori de mar si salcam,
ma opresc pentru o secunda,si-l simt.
Amintirile-mi incerc sa le sfaram.


Am ascunse-n suflet,bagaje de suferinta,
de mult incerc cu gesturi incetinite
sa scap de ele.Dar nu am vointa...
Timpul ma omoara,ma striveste!


Moartea rapeste doar lucururile frumoase.
Memoria-mi cedeaza,imi sterge visele stinghere;
Mai stii,pierduti in abis,fauream vise trufase,
acum usor vlaga mi se stinge-n ale mintii unghere.


Acum e toamna.Totu-i decripit,
am doar iluzii prafuite,sarace,
esti doar o himera,pierduta-n infinit
Ramai acolo,nu te mai intoarce.

2 comentarii:

Tot_a_ta spunea...

Da-mi voie sa iti spun ca scrii absolut superb....Simplu,dar reusesti sa transmiti multe.Cel putin pe mine m-ai cucerit.Sunt pt prima data aici la tine si nu imi vine sa mai plec.Se vede ca este un blog la care ai muncit mult.Arata absolut superb.Sincere felicitari.O sa il vizitez mereu.

Juliet spunea...

"Mai stii,pierduti in abis,fauream vise trufase"



Minunat!Succes in continuare:*